Se află în jumătatea sudică a județului Dolj, la 57 km sud-vest de Craiova și 32 km nord-est de Calafat, la o depărtare de 18 km de Dunăre în direcția sud-est prin Rast.Fiind o localitate destul de cunoscută prin târgurile săptămânale sau bâlciurile anuale, prin numărul mare de locuitori pentru acea perioadă, Băileștiul se găsește în documente cartografice ale vremii, cm ar fi Harta Țării Româneș
ti întocmită de Anton Maria del Chiaro, după o hartă anterioara a stolnicului Constantin Cantacuzino în anul 1718, ori prima hartă geografică a Olteniei întocmită în anul 1722 de către F. Schwantz.La 14 (26) septembrie 1828, la Băilești, are loc o importantă luptă între turci (26.000 de ostași și 30 de tunuri) care ocupaseră satul, și trupele rusești, conduse de generalul Friedrich Caspar von Geismar (4.500 de ostași și 14 tunuri), alături de care luptă și un detașament de 1200 panduri, în urma bătăliei, turcii au fost izgoniți. În lupte a participat și Constantin Ghika, fratele domnitorului, caimacamul Valahiei Mici, alături de un detașament de călăreți-arnăuți. Pentru faptele sale de vitejie din timpul întregului război ruso-turc, căpitanul de panduri Gheorghe Magheru a fost decorat de către țarul Rusiei cu ordinul Sf. La început vatra satului era în punctul "Țurțani" în "Valea lui Trăilă". Începând cu finele anului 1828 vatra este mutată în actualul loc, unde proprietarul moșiei, prințul Gheorghe Știrbei, a trasat personal străzile paralele cu intersecții perpendiculare largi încât să "se poată întoarce carul lung dintr-una", spunând că odată, peste ani, Băilești va deveni un oraș frumos."Regulamentul Organic", astfel că în Băilești, au fost și sunt prea puține influențe și urme bulgare, care au aparținut mai mult bulgarilor care lucrau sezonier pe aici. Dacă în anul 1829 Băileștiul avea 99 de familii, în anul 1831 avea 507 familii, între care 286 străini și în majoritate români și foarte puțini bulgari, iar în anul 1838 avea 590 familii din care rămăseseră numai 169 familii de străini, aceștia plecând în urma desfințării privilegiilor.În urma războiului româno-ruso-turc din anul 1877, care a dus la cucerirea independenței de stat a României, Băileștiul, prin poziția sa, a jucat un rol strategic deosebit de important iar băileștenii au contribuit din plin la întreținerea unităților militare care staționau aici în rezervă sau erau în mișcare. Deasemenea, mulți băileșteni, printre care amintim numai pe Ion Vătafu, Potopineanu Stan, Stancurel Stan și Mitrică Stancu, s-au distins pe câmpul de luptă, parte din ei căzând în luptă. Furtunosul an 1907, care constituie apogeul luptei țăranilor români pentru drepturi sociale, a însemnat o cumplită încercare pentru Băilești. Aici răsculații au ținut piept 5 zile forțelor de represiune iar reprimarea răscoalei a fost cruntă: 42 morți, peste 100 răniți, peste 300 arestați iar satul Băilești a fost bombardat de tunurile armatei. Ca o recunoaștere oficială a stadiului de dezvoltare economică și socială, în urma unui decret regal, la 3 mai 1921 s-a serbat cu deosebit fast transformarea comunei rurale Băilești (în acea perioadă era cea mai mare comună rurală din țară) în comună urbană. Previziunea proprietarului moșiei Băilești din anul 1831, că acest sat va deveni oraș, se îndeplinise.
În Primul Război Mondial s-au jertfit pe câmpul de luptă pentru reîntregirea neamului 156 băileșteni, soldați, gradați și ofițeri a căror memorie este cinstită și eternizată prin Monumentul Eroilor Băileșteni, realizat de sculptorul Iordănescu și inaugurat la 24 octombrie 1924. Asemeni tuturor românilor, și în Al Doilea Război Mondial, băileștenii au fost prezenți pe câmpul de luptă pentru eliberarea patriei și victoria definitivă asupra fascismului, unde au rămas 108 din cei mai viteji fii ai orașului.
În data de 4 iulie 2001 Băileștiul este declarat municipiu.Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Băilești se ridică la 17.437 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 20.083 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,99%), cu o minoritate de romi (9,34%). Pentru 5,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,58%). Pentru 5,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.Personalități[modificare | modificare sursă]
Ciobanul Băilă, întemeietorul orașului
Prințul Știrbei, proprietarul moșiei băileștene, cel care a trasat străzile și a structurat viitoarea localitate urbană
Petre Ivanovici, aviator (1898-1936)
Amza Pellea, actor (1931-1983)
Ion Cioabă, conducător al romilor (1935-1997)
Jean Pădureanu, manager sportiv (n. 1936)
Dumitru Furdui, actor (1936-1998)
Paul Mitroi, magistrat, opozant al regimului comunist (n. 1937)
Petre Anghel, scriitor (n. 1944)
Marcel Iureș, actor (n. 1951)
Florin Țonea, pictor (1953-2008)
Dumitru Gheorghe, sportiv (n. 1977)
Adriana Nechita, sportivă (n. 1983)
Georgiana Ciuciulete, sportivă (n. 1987)
Ileana Victoria Dragomirescu, pictorită (n. 1957)
