Fundaţia Tiflo

20/08/2026

New Post: Cele mai frecvente probleme de accesibilitate pe site-uri (și cm le verifici singur)

18/08/2026

Când o companie începe să acorde atenție accesibilității web, una dintre primele soluții la care ajunge este un training WCAG pentru echipa de dezvoltare. Este o idee bună, dar nu garantează nimic prin ea însăși.

Există o diferență între a ști ce înseamnă un criteriu WCAG și a putea recunoaște și rezolva o problemă în codul pe care îl scrii în fiecare zi.

Am scris despre cele cinci lucruri care nu ar trebui să lipsească dintr-un training pentru dezvoltatori, despre ce întrebări merită să pui unui furnizor înainte să semnezi și despre ce rezultate poți aștepta realist după curs.

https://tiflo.ro/formare-accesibilitate-blog/training-wcag-dezvoltatori/

16/08/2026

Când o instituție începe să se gândească la accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de vedere, întrebarea vine aproape mereu în aceeași formă: „Ce documente trebuie să avem în Braille?”.

Problema e că nu există o listă pe care s-o iei de undeva și s-o bifezi. Legea stabilește obligații punctuale, în funcție de domeniu, iar restul ține de o decizie pe care instituția trebuie s-o ia singură.

Am scris despre ce prevede efectiv Ordinul ANPC 579/2024, ce se schimbă pentru transportul public, de ce un text în Braille ocupă mult mai mult spațiu decât originalul și de ce nu toate persoanele cu deficiențe de vedere folosesc Braille.

Și, mai ales, despre cele trei criterii după care poți decide ce merită tipărit: cine folosește documentul independent, cât timp rămâne valabil și dacă există deja o altă variantă accesibilă care funcționează.

https://tiflo.ro/braille/documente-braille-institutii/

15/08/2026

O instituție publică publică declarația de accesibilitate, o bifează și crede că a rezolvat tot. În realitate, OUG 112/2018 cere mult mai mult: reguli clare la achiziția unui site nou, monitorizare activă din partea ADR chiar și fără nicio sesizare, o procedură de sancționare cu pași obligatorii înainte de amendă, și un calendar de aplicare care, pentru majoritatea instituțiilor, e activ de ani buni.
Am adunat cinci neînțelegeri reale, întâlnite în practică, și am explicat pe scurt ce spune legea despre fiecare — de la cine răspunde când site-ul l-a construit un furnizor extern, până la ce se întâmplă concret când ADR găsește o problemă.
https://tiflo.ro/legislatie/oug-112-2018/

13/08/2026

Ai primit o ofertă pentru un site nou sau pentru refacerea celui vechi, și în ea apare o linie: „accesibilitate WCAG". Primul instinct, pentru multă lume, e s-o scoată — sună a cost în plus, pentru un public restrâns.
De fapt, comparația corectă nu e „cu accesibilitate" versus „fără", ci „construit corect din prima" versus „reparat mai târziu". Iar al doilea drum costă, aproape întotdeauna, mai mult — o confirmă chiar World Wide Web Consortium (W3C), organizația care a scris standardul WCAG.
Am scris un ghid despre ce ține, de fapt, prețul unui site accesibil, și de ce factura crește dacă accesibilitatea vine ca adaos, nu ca decizie de la început.
https://tiflo.ro/dezvoltare-web-blog/cost-site-accesibil/

12/08/2026

O firmă tocmai a angajat un operator de suport clienți care nu vede — una dintre meseriile recomandate constant, în ultimii ani, pentru persoane cu deficiențe de vedere. Interviul a mers bine, contractul e semnat, și urmează întrebarea la care puțini angajatori din România au deja un răspuns: ce se schimbă, mai exact, la locul de muncă?
Legea 448/2006 obligă orice angajator, indiferent de mărimea firmei, să facă „adaptarea rezonabilă" a locului de muncă pentru un angajat cu handicap. În practică, înseamnă câteva schimbări clare: tehnologie potrivită (cititor de ecran, documente în format accesibil), o organizare puțin mai flexibilă a muncii și, de multe ori, un cost mult mai mic decât își imaginează cineva care n-a trecut niciodată prin situația asta, mai ales că statul oferă deduceri fiscale și o subvenție lunară de 2.250 de lei.
Am scris un ghid practic despre ce înseamnă, concret, toate astea pentru un angajat nevăzător.
https://tiflo.ro/tehnologii-asistive-blog/loc-de-munca-nevazatori/

11/08/2026

Ai decis să faci un audit de accesibilitate pentru site-ul tău, dar nu prea știi ce urmează să primești: o listă de erori, un certificat, un document juridic?
Niciuna dintre variante. Un audit e un proces de testare care combină verificarea automată cu una manuală și se termină cu un raport concret: ce nu funcționează, cât de gravă e problema și ce ai de făcut, în ce ordine.
Am scris un ghid care arată, pas cu pas, cm decurge un audit de accesibilitate — de la definirea domeniului până la raportul final — și care e diferența dintre testarea automată și cea manuală, cu cititoare de ecran reale.
https://tiflo.ro/accesibilitate-web/audit-accesibilitate-web/

07/08/2026

Legea 232/2022 nu se oprește la site-uri și aplicații. Pentru companiile din anumite sectoare, cere și documente accesibile — și nu toate arată la fel.
Cărțile electronice au șase cerințe tehnice scrise punct cu punct în lege. Magazinele online trebuie să facă accesibile informațiile despre produse și fluxul de plată. Băncile au, în plus, o regulă despre limbaj: informațiile nu pot depăși un anumit nivel de complexitate, ca să rămână ușor de înțeles pentru oricine.
Și există o obligație pe care aproape nimeni n-o observă: chiar descrierea serviciului tău, din termeni și condiții, trebuie să fie ea însăși un document accesibil.
Am detaliat toate aceste cerințe, cu sursele exacte din lege, în articolul de mai jos.
https://tiflo.ro/documente-accesibile-blog/documente-accesibile-legea-232-2022/

05/08/2026

O rampă la intrare și un indicator Braille montat undeva pe perete nu transformă o clădire într-un spațiu accesibil pentru cineva care nu vede.
O clădire cu adevărat accesibilă se adresează mai multor simțuri deodată: prin ce se simte cu talpa și cu bastonul alb, prin ce se aude și prin ce se mai vede, pentru cei cu vedere parțială.
Am scris un ghid care leagă toate elementele importante: traseul podotactil, semnalistica Braille, sistemele audio de orientare (inclusiv un exemplu real, deja instalat în peste 1.000 de locații din România), contrastul vizual pe scări și uși de sticlă și ce spune legea din România pe acest subiect.
https://tiflo.ro/materiale-tactile-blog/cladire-accesibila-nevazatori/

Ce elemente fac o clădire accesibilă pentru persoane nevăzătoare: trasee tactile, semnalistică Braille, sisteme audio și contrast pe scări.

01/08/2026

„Avem peste 50 de angajați, deci datorăm fondul de neangajare" — e răspunsul pe care îl auzim des. Dar legea oferă și o cale directă: angajarea persoanelor cu dizabilități, recunoscută în trei forme diferite — pe piața liberă a muncii, la domiciliu sau în forme protejate.
De la 2025, dacă alegi această cale dar nu găsești imediat candidați, legea îți cere pași concreți: o cerere scrisă către organizații neguvernamentale de profil, transmisă și către autoritățile responsabile, plus o raportare anuală, cu termen fix pe 31 ianuarie.
Puțini angajatori știu însă că statul oferă și un stimulent real: 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni, pentru fiecare persoană cu dizabilități angajată pe durată nedeterminată.
Explicăm tot mecanismul, cu sursele legale exacte. 👇
https://tiflo.ro/legislatie/cota-angajare-persoane-dizabilitati/