29/10/2025
Alexandru Șoltoianu,diplomat, jurist în Dreptul internațional, specialist în relații internaționale, orientalist, cunoscător al mai multor limbi străine(araba, persana, franceza), un excelent lider de opinie, s-a născut în satul Inești la data de 24 august 1933. Tatăl încorporat abuziv în Armata Roșie în 1944 a fost trimis pe front fără pregătire militară, fiind ucis în luptă. Copilăria a fost una dificilă, trecând prin greutăți supraomenești cm ar fi foametea organizată din RSSM (1946-1947), colectivizarea forțată din 1949 și deportările staliniste. A absolvit școala primară din Telenești, iar în anul 1954 Școala de vinificație din Chișinău. A făcut serviciul militar la Marina militară din URSS. În anul 1959 devine student la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, Facultatea de orientalistică, pe care l-a absolvit în anul 1965. După finisarea studiilor superioare Alexandru Șoltoianu urma să fie angajat în funcția de orientalist, arabist la Ambasada Sovietică din Maroc, dar trădat de un informator al KGB nu a fost angajat în Ministerul de Externe al URSS, fiind acuzat de neîncredere politică. Alexandru Șoltoianu a revenit în Basarabia fiind angajat în calitate de conferențiar (disciplina Istoria Orientului) la Universitatea de Stat din Chișinău. Acuzatde îndoctrinarea studenților în spiritul valorilor românești este concediat în anul 1967 apoi impus să părăsească republica. Pleacă la Moscova unde reușește să se angajeze ca redactor la postul de radio unional, dar după invadarea Cehoslovaciei(1968) este concediat, iar după un timp reangajat la postul de radio “Moscova” secția arabă, fiind un bun cunoscător al limbii arabe. Între ani 1961-1962 Alexandru Șoltoianu a contribuit la constituirea primelor organizații anticomuniste, antisovietice și patriotice.În anul 1962 a organizat şi condus Asociaţiamoldo-română numită “Pământenii”care lupta împotriva deznaționalizării și rusificării forțate a populației de origine română din teritoriile anexate de URSS. Tot el a organizat filiale ale Asociației în orașele Leningrad, Kiev, Harkov, Odessa și Lvov. Fiind un adept al Mișcării de eliberare națională a teritoriilor românești ocupate de URSS, Alexandru Șoltoianu este primul care a adus la Chișinău ideea de organizare a Partidului Național Patriotic. Pe lângă Alexandru Șoltoianu la crearea PNP au mai participat Gheorghe Ghimpu, Alexandru Usatiuc, Valeriu Graur, Nicolae Lupan, Tudor Basarabeanu, Nicolae Testemițeanu, Valeriu Gagiu, Mihai Cimpoi, Mircea Druc, Anatol Corobceanu, Vasile Topală. La începutul anilor 70 a militat pentru unirea RSS Moldovenești cu Republica Socialistă România. În decembrie 1972 este suspectat de legături cu militanții mișcării de eliberare națională din Basarabia fiind supus unei percheziții la domiciliul de la Moscova de unde i-au fost confiscați doi saci plini cu materiale, i-au fost arestate peste 5000 de pagini de scrieri politice. Alexandru Șoltoianu pregătea o carte despre ocupația ruso-imperială, tirania bolșevico-comunistă, și respectiv despre Mișcarea de Eliberare Națională din teritoriile românești ocupate mișelește de către URSS. În anul 1972 este chemat ca martor la KGB din Chișinău dar este încarcerat, iar în luna august 1972 este condamnat la 6 ani de lagăr cu regim sever şi 5 ani de deportare în Siberia, pentru formarea şi conducerea Partidului Național Patriotic, un partid ,,naționalist,, anticomunist și antisovietic. Pentru această condamnare conform opiniei KGB Alexandru Șoltoianu trebuia lichidat fizic. Personal Andropov șeful KGB-ului din URSS îl suna pe Civertco șeful KGB-ului din RSSM și se interesa cm merge interogarea „criminalilor” Alexandru Șoltoianu, Gheorghe Ghimpu, Valeriu Graur și Alexandru Usatiuc.Alexandru Șoltoianu își ispășește condamnarea ca deținut politic în lagărul nr. 19 din Mardovia și nordul Uralului, iar deportarea în regiunea Kzâl - Orda din Kazastan.După eliberarea din detenție în ianuarie 1988, până la detronarea PCUS și destrămarea URSS în 1991 Alexandru Șoltoianu a fost considerat cel mai periculos oponent politic fiind în permanență sub controlul atent al agenților și informatorilor KGB. După expirarea deportării i se interzice să se întoarcă la Moscova, Leningrad sau capitalele republicilor unionale, deci nu poate reveni la Chișinău, nici în mijlocul familiei, i se impune din nou domiciliu forțat în orașul Tiraspol pentru alți 5 ani. În anul 1988 perioada de restructurare inițiată de M. Gorbaciov, se reîntoarce la Moscova, dar continuă să fie supravegheat de KGB. În decembrie 1989 în plin proces de eliberare este propus candidat pentru Sovietul Deputaților Poporului de către Societatea Culturală „Moldova” din Moscova, dar este obstrucționat de șovinii ruși.În guvernul condus de Mircea Druc, este numit consilier la Securitatea Națională a Republicii Moldova, dar este concediat odată cu venirea agrarienilor la guvernare. A fost vicepreședinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din Republica Moldova şi un militant activ al reunirii Basarabiei cu Patria mamă și membru al Fundaţiei Culturale „Memoria”, filiala Chişinău-Basarabia. Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.507-V din 23 august 2010 Domnului Alexandru Șoltoianu i s-a conferit „Ordinul Republicii” , însemnul nr.0358. Brevet nr.2201A decedat la data de 13 aprilie 2022, fiind înmormântat la Cimitirul Central din Chișinău.
Alexandru Șoltoianurămâne un om de o mare moralitate, verticalitate patriotică, om integru, de aleasă și vastă cultură, cu exemplară tărie sufletească.
Surse de informare:
1. Literatura și Arta, 18. 9.2008/3, „Patriotul luptător Alexandru Șoltoianu la 75 de ani” autor N. Caranfil2. Revista Memoria nr. 16 – 1996
Sîrbu Dumitru
