14/08/2026
Despre Amfilohie Hotiniul I:
Amfilohie Hotiniul este singurul episcop moldovan, cunoscut sub numele de Hotiniul. Nicolae Iorga îl socoteşte “probabil putnean¹". Însă protoiereul Ioan Lisnic afirmă că era originar din nordul Ţării Moldovei² şi că a fost călugărit la mănăstirea Secu, unde îşi avea şi metania. Mărturie ne serveşte un pomelnic al acestei mănăstiri în care era trecut şi „Amfilohie Secul”³.
După unele surse ar fi învăţat la şcoala mănăstirească de la Putna, însuşindu-şi cunoştinţe în domeniile filosofiei, astronomiei, fizicii, matematicii, geografiei, istoriei, apoi ar fi studiat teologia la Academia Movileană din Kiev⁴. Se presupune că episcopul Amfilohie ar fi studiat şi în Rusia, Polonia şi Italia. Mai tîrziu, pleacă în Italia unde îşi consolidează cunoştinţele, în special cele laice. Era un adevărat poliglot, cunoştea la perfecţie mai multe limbi: slava veche, greaca, latina, rusa şi italiana⁵. Era un excelent filolog dar şi matematician⁶.
Dintr-o scrisoare adresată ... ,,Celui întocma arhiereilor, marele arhimandrit al sfintei, dumnezeieştei şi împărăteştei Lavre Pecersky, Kiriu Kir Zosima", cu data din 10 Ianuarie 1768, aflăm că Amfilohie fusese prin Rusia, zăbovindu-se şi pe la Kiev, unde s-a învrednicit să sărute sfintele moaşte cari „se află în sfintele peşteri ale Pecerscăi".
El avea probleme financiare cu Eparhia sa, deoarece i se destăinuie prietenului său Zosima scriind: ,,Mi-au încredinţat această puţină eparhie di păstorie, a roabei cetăţi a Hotinului, întru care oaia petrece dimpreună cu lupul (îi compară pe creştini cu oile, şi pe agareni cu lupii, vrînd, probabil să ne dea o icoană a luptelor ce se dădeau între musulmani şi creştinii ortodocşi, în cuprinsul eparhiei sale ) ... fiind eparhie şi datoare, cu cinci mii lei din trecutele vremi, pentru birul stăpînitorilor". Cine erau acei stăpînitori? De sigur, Turcii, sau poate mitropoliţii Proilaviei, cari puneau dări pe cler şi pe popor în folosul lor.
Despre persoana sa, adaogă: "Şi eu fiind slab de chiverniseli, întru care petrecem şi mai 'naint ... şi acum neavînd nici o afacere pentru cele ce se cuvine: arhiereşti podoabe, adecă sfinte veşminte, am năzuit la mila şi ajutorul sfinţiei tale, ca să te milostiveşti din cele ce vei fi avînd mai vechi, vro mitră i trichele i veşminte i cu ce te va lumina duhul sfînt şi pentru mila ce vei face milostivul Dumnezeu, iţi va da mila cerească; iar noi vom avea datoria a pomeni prea cinstitul nume al sfinţiei tale, la toate slujbele noastre. Sărindar vom sluji, poruncind. Cu al cărei dar şi iubire de oameni i blagoslovenie Domnului să fie peste sfinţia ta, totdeauna şi în veci. Amin.⁷”
Activitatea episcopală a lui Amfilohie este prea puţin cunoscută. Spre sfîrşitul anului 1772, găsim o gramată de hirotonie, dată de Amfilohie al Hotinului. Este gramata preotului Teodosie Zdanevici, care a fost hirotonit ceteţ, ipodiacon, diacon şi preot desăvîrşit, "aici, în sfînta noastră episcopie, în Hotin, în biserica unde este hramul sfîntului şi marelui Grigorie Bogoslovul, pentru parohia din satul Hlinoaia, la biserica unde se prăznueşte hramul sfîntului marelui mucenic Dimitrie". Gramata are data: 1772 Decemvrie 5 şi este semnată: Amfilohie episcopul Hotinului⁸. Aceasta este singura gramată cunoscută pînă acum, pe numele lui Amfilohie Hotiniul. Din cuprinsul ei, se vede că el se afla, la această dată, la Hotin, unde a săvîrşit sfînta slujblă şi a hirotonit un preot „aici în sfînta noastră episcopie, în biserica unde este hramul sfîntului şi marelui Grigorie Bogoslovul". Deci el se socoteşte de drept, episcop al Hotinului, deşi eparhia aceasta fusese dată sub ocîrmuirea episcopului de Rădăuţi, încă de la începutul războiului ruso-turcesc în Moldova şi Ungrovlahia (1771). Unde fusese pînă acum? Este probabil că fusese în Italia, de unde venise abea atunci, spre sfîrşitul anului 1772.
¹ Istoria Bisericii Romîneşti Şi A Vieţii Religioase A Romînilor de N. Iorga, Volumul al II-lea, 1909, pag 175.
² Episcopul Amfilohie Hotiniul. Activitatea eclesiastică şi cea editorială de Ioan Lisnic în “Buletin Informativ al Simpozionului Naţional. Rolul Mănăstirii Secu în viaţa religioasă Ţării Moldovei”, vol VI, 2020
³ Preot Prof. Dr. Mircea Păcurariu. Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 2, București, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994, p. 476 ; Costin C**t, Pomelnicul Mănăstirii Secu din 1845, în „Buletinul informativ al Simpozionului Național Rolul Mănăstirii Secu în viața religioasă a Țării Moldovei”, III, Piatra Neamț, Editura Cetatea Doamnei, 2017, p. 207 („Amfilohie ot Secul”).
⁴ De Obşte Gheografie (Iaşi, 1795) – Canţîr Galina pe blogul “carterarasiveche”
⁵ Ioan Lisnic: op. cit., pag 85
⁶ Avxentii Stadniţchi, Amfilohii, Episcop Hotinschii, în „Chişinevschie Eparhialinâe Vedomosti”, nr. 21, 1890, p.
924.
⁷ Iustin St. frăţiman: Studiu contributiv la istoricul mitropoliei Proilaviei, 1923, pag 69 – 71.
⁸ Iustin St. frăţiman. op. cit., pag 316 şi următoarele.
